Toană permanentă

Zumzet în minte
Un gol preaplin
„Am uitat ceva” ca sentiment definitoriu
O insuficienţă cronică de eu
Compensabilă prin pseudolirism derizoriu.

Jiminy are nevoie de vacanţă
E prea prezent,
înlocuind tâmpeniile de bună-credinţă
cu tâmpenii rezonabile, raţionalizate hiperatent
(Hiperatentul e opusul hiperactivului?
Opresiunea de sine se opune opresării prin prezenţă a colectivului?)

Şi totuşi tânjesc
Să-ţi pun în poală scrâşnetul şi urâtul
Să te agresez cu minele
Să te doară, chiar dacă-i nedrept
Să te expun vidului, necuprinsului pe care nu-l mai aştept
Să dau în tine şi să fie fair
Să aleg să nu ştiu că mă faci fărâme dacă reacţionezi pe măsură
Să nu-ţi accept dreptatea placidă şi incontestabilă
Să te fac să faci ceva improbabil, cu ură –

Tânjesc să-l ucid pe Jiminy o zi
Şi ca, pe urmă, să „there will still be you and me”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s