sezoniere

Miroase asfaltul, miroase a ceva

Ce nu-i de mutra ta,

Miroase a chitină de gângănii ieşite la soare

A praf de aripi de fluturi împerecheaţi

A urme de rahaţi

De câine – uscaţi,

 

Miroase asfaltul a coji de seminţe

A umbrele de păpădie precis aterizate

A teritoriu de bărbaţi cu trebuinţe

Şi a damfuri de ovule nelatimpfecundate.

 

Miroase a fărâme de Sahara şi picături de Amazon

A concentraţii prea mari de ozon

A polen de mesteacăn – hapciu!

A vânt de primăvară, a tu.

 

Miroase azi a claustrofobie

asfaltul ordonat şi steril

A pat sub care ar putea locui un crocodil

A… ceva, orice… vie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s