pro memoria nşpe/pe lângă casa omului

M, de pe bancheta din spate: De ce căprioarelor de la bunici nu le e frică de oameni şi celor de la casa cu vecini (casa de vacanţă din Franţa, nr) le e frică de noi?

Io: blablabla cale de vreo zece km de autostradă despre cum animalele sunt sălbatice sau domestice.

M şi H: enumerare cale de încă zece km în care sortăm tot ce ştim în sălbatice şi domestice.

M: Deci alea sălbatice stau în pădure.

Io. Mhmm (ce s-o mai lăţesc cu jungla, stepa, savana, deşertul, pivniţa şi oceanele, că şi-aşa ajunsesem la fluturi). Şi alea domestice sunt alea care stau pe lângă casa omului.

H: Şi cum se cheamă?

Io (uşor sătulă): Domestice, tocmai îţi spusei.

H (netulburată): Nu, cum se cheamă omul ăla?

Anunțuri

Un gând despre “pro memoria nşpe/pe lângă casa omului

  1. :))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
    Vasileeee!
    Old MacDoooonaaaaaald!
    Tanti Marioaraaaa!

    Taranul e pe cimp, Taranul e pe cimp,
    Ura, draguta mea,
    Taranul e pe cimp!

    QED

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s