despre vidul conceptual

Pornim de la premisa că avem ca sursă principală de traducere engleza şi franceza. Şi ca material documente politice. Deci, ca producătorul textului să nu se angajeze prea tare politic, text ambiguu şi, başca de asta, capacitate amplă în limbile sursă de a formula lucrurile fără a preciza natura lor sau a relaţiei dintre ele (exemple tipice fiind, din punctul meu de vedere, „scope” în engleză şi „par rapport a” în franceză). Adăugăm, peste această premisă, constrângerea coerenţei între versiunile lingvistice. Dacă ceilalţi n-au interpretat într-un anumit sens chestia interpretabilă din sursă, nu ne legăm la cap. O dăm anonimă. Din aceste constrângeri puse cap la cap, obţinem următoarea listă de poncife goale de sens (aproape toată lista ar figura în topul unei analize statistice a cuvintelor cel mai frecvent folosite în documentele pe care le traduc):

Verbe şi locuţiuni verbale: a viza, a se axa pe, a privi, a face referire la, a lua în considerare, a ţine seama de, a avea în vedere, a reprezenta, a constitui, a susţine, a sprijini, a se ocupa, a aborda, a trata, a promova, a favoriza, a (se) corela, a presupune, a identifica, a se baza, a recunoaşte, a atenua, a încadra, a aplica, a contribui, a consolida

Substantive: miză, provocare, oportunitate, reper, factor, vector, element, mecanism, instrument, sistem, schemă, domeniu, perspectivă, rol, impact, misiune, sarcină, excelenţă, temei, efort, activitate, demers, iniţiativă, un evantai de, o gamă de, o serie de, scară, abordare, raport, relaţie, cadru, regim, ansamblu, semnal

Adjective: semnificativ, substanţial, important, decisiv, coerent, coordonat, puternic, constructiv, pozitiv, eficient, eficace, calificat, abilitat, adecvat, corespunzător

prepoziţii, conjuncţii, locuţiuni prepoziţionale sau conjuncţionale, expresii pe care mi-e lene să le analizez gramatical pentru purişti: privind, în raport cu, din perspectiva, din punctul de vedere, în ceea ce priveşte, de aşa manieră încât, în contextul, în cadrul, din motive de, de natură să, în concordanţă cu, mai ales şi în special (şi – de fapt intraductibil… – …a lor contrapartidă franţuzească „notamment”), de altfel (şi odiosul „par ailleurs”), totodată, întrucât, în virtutea

Las listele deschise, că sigur îmi vor mai trece prin minte zeci. Nici nu-mi mai pot da seama dacă repetiţia mi le-a făcut atât de găunoase (fiindcă şi cele pentru care, îmi veţi spune, există un câmp semantic strict determinat sunt folosite în contexte în care sensul se diluează – „un semnal puternic” poate să însemne orice, de la datul foc în piaţa publică până la simplul fapt că am scris „trebuie să dăm un semnal puternic”) sau dacă limbajul administrativ în sine are drept caracteristică intrinsecă imprecizia logică.

În afară de a fi schimbat registrul textului, am senzaţia că, în 80% din cazurile în care folosesc aceste cuvinte, dacă aş înlocui grupurile nominale cu „o chestie mişto”, „o chestie naşpa” sau „o chestie gen…” n-aş împuţina în niciun fel mesajul transmis. Ba poate chiar ar fi mai limpede. Îmi vine să mă apuc să dau exemple, dar mi-e teamă că dacă fac substituţiile fie şi aici, interpretez naibii mesajul politic prea tare şi reiese că cineva chiar trebuie să facă ceva.

 

 

Later edit: o fi ceva în aer, că a doua zi am găsit aceste observaţii: http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/cuvinte-ingrijite

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s