Jiminy sau conştiinţa externă

Într-o seară de băute, cred că cu frate-meu, i-am expus următoarea idee:

Îmi trebuie un inventator (că tot se bate apa-n piuă cu r&d pe continentul ăsta), de preferinţă în domeniul lui (lui frate-meu, adică – biorobotică, dacă pricep eu bine cu mintea mea filologică), care să materializeze următorul produs – un soi de usb sau de cip ca în filmele cu alieni, implantabil sau montabil pe indivizi, care să conţină o conştiinţă – sau în orice caz un set de norme de neclintit, a căror încălcare să-i producă discomfort de vreun fel utilizatorului. Produsul să se cheme Jiminy (ca model de conştiinţă externă) şi să fie inclus în pachetul de primire la angajarea într-o funcţie publică – în orice ţară. Utilizarea lui poate să fie pe bază voluntară, dar Jiminy dă un semnal presei dacă nu e folosit minim 50% din timpul zilei de muncă. În felul ăsta, se menţine întrucâtva liberul arbitru al celor care au extrem de mult de câştigat din furatul banilor publici, dar se şi vede cu ochiul liber cine n-are conştiinţă – că pe cea de acasă nu se mai poate conta de mult. Nu vi se pare o idee bună? Nu? Păcat, după o sticlă de vin lucrurile par aşa de clare…

3 gânduri despre “Jiminy sau conştiinţa externă

  1. Cum tocmai citesc o carte despre creier, mă tot frământă întrebarea (legată – sigur – şi de alte contexte) pe unde o fi sediul conşiinţei, dom’le? N-o fi posibil s-o stimulezi prin vreo injecţie-minune? Sau poate printr-o mică şi precis aplicată lovitură în partea cuvenită a capului. Hmmm…

Lasă un răspuns către Jiminy Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.